andreimarinescu.ro

Aflu via Hotnews ca Arhiepiscopul Bisericii Catolice din Anglia blameaza retelele sociale Facebook si MySpace. Motivul ex-comunicarii? Acestea pot duce la sinuciderea tinerilor englezi. Ii sugerez domnului arhiepiscop sa inceapa si o campanie impotriva lamelor Gillette si a cutitelor de bucatarie bine ascutite.

Newsflash: da, calculatorul poate duce la insingurare, dar asta e motivul pentru care avem parinti. Acestia trebuie sa realizeze ca nu e normal ca plodul lor sa stea 14 ore la calculator in fiecare zi dandu-se pe WoW, haifaiv si mess. Si daca acesta ajunge dupa cateva luni dereglat mintal si isi impusca toti colegii de clasa cu arma de vanatoare a tatalui, nu e vina celor care au facut CounterStrike, ci a tatalui care a baut bere in fata televizorului in loc sa vada ce Dumnezeu face copilul lui.

Eu unul m-am jucat de mic si CS, am fost un avid utilizator al retelei sociale a anilor 90, mircul, retea care s-a dovedit suficient de productiva la vremea ei pentru un adolescent de 15 ani. Si totusi nu m-am gandit niciodata sa imi tund venele. Pe de alta parte, avem o groaza de copii depresivi, o parte din ei care nici nu au mare legatura cu retelele sociale amintite, care la orice eveniment mai serios din viata lor ar utiliza lama si in alte scopuri decat cele cosmetice.

Orice dezechilibru conduce la alte dezechilibre. Hai sa nu ne grabim sa trecem in lista armelor albe logo-ul facebook inainte de a analiza problema mai adanc.

Si nu vreau sa abordez teme politice pe acest blog. Totusi, o intamplare de joia trecuta m-a determinat sa scriu acest articol.

Este vorba de o conversatie telefonica avuta de un sofer al Taxi 2000, in timp ce ma ducea in treburile mele. Acesta ii povestea prietenului sau cum ca a aranjat cu cineva dintr-un partid din Romania sa aduca oameni la vot in ziua alegerilor, si ca va primii suma de bani numai daca acel partid castiga in respectiva circumscriptie. Sumele se invarteau pe la 200 RON/om, din ce am inteles. Mai mult, se deruleaza tot felul de afaceri pentru a aduce oameni care sa sustina acel partid in diverse evenimente electorale. A povestit de buletine de vot si de o schema “desteapta” pe care a discutat-o.

Sigur ca aceste practici sunt mai mult sau mai putin cunoscute, dar atunci cand le auzi discutate fara nici o jena de un sofer de taxi cand mergi spre o intalnire, imediat iti vine o senzatie de greata.

Nu voi intra in mai multe detalii, desi am auzit si nume de partide si de oameni din aceste partide. In mod socant, omu vorbea fara nici o jena cu mine langa el.

Motivul acestui articol este de a va convinge sa mergeti sa votati, indiferent cu cine si de ce. Chiar daca veti pune votul pe un candidat fara sanse, astfel va scadea procentul fraudei.

Mai simplu, daca 100 de oameni fraudeaza, inseamna 10% din total daca vin 1000 de oameni, sau doar 1 % daca se prezinta 10000. Haideti sa mergem la vot in iunie si noiembrie, si sa demonstram ca putem avea alegeri corecte in Romania!

In ultima vreme am primit cereri de adaugare pe hi5 de la mai multe companii, companii ale caror obiect principal de activitate este web designul sau ceva adiacent.

Stau si ma gandesc la ce ar putea fi util un astfel de cont. Oare pitzi care isi posteaza pozele cu noii cercei care merg foarte bine cu fusta roz se va gandi sa isi faca un site?

Poate gresesc in modul in care privesc hi5, si anume un o retea sociala de “agatat online”.

Nu am observat in schimb aceeasi activitate pe retele sociale corporate cum ar fi LinkedIn. Nici macar pe retele cu un grad mare de interactivitate si populate cu oameni care activeaza in web, cum ar fi Facebook. Nici macar vreun cont de twitter.

Totusi, ideea este buna, si imi dau seama ca am scapat din vedere acest mod de comunicare, drept care vom experimenta un cont de Facebook al Vitality.

Meanwhile, ne-am revenit din amorteala inceputului de an, provocata de presesiunea din facultate si am inceput o serie de proiecte foarte suculente, detalii in Februarie cand vom incepe sa lansam.

Aici, aici si aici gasiti si linkul catre arhiva cu fisierele pentru proiectul de inginerie software pe care l-am promis in postul anterior. Este vorba de 2 aplicatii in C# si exporturile SQL aferente.

sursa: http://marketing.pwebs.net/

“There is content that should just not be available to be viewed. That is my view. Absolutely categorical. This is not a campaign against free speech, far from it; it is simply there is a wider public interest at stake when it involves harm to other people. We have got to get better at defining where the public interest lies and being clear about it.”

Textul de mai sus face parte dintr-un interviu dat catre The Daily Telegraph de catre ministrul culturii din Anglia, Andy Burnham. Pe scurt, acesta propune introducerea de ratinguri de tipul celor aplicate filmelor in cinema si aplicarea acestor ratinguri site-urilor, astfel cenzurand site-urile cu continut ofensator sau care ar putea afecta dezvoltarea copiilor. Evident, folosind aceasi metoda ca cea folosita recent de catre ANC, si anume blocarea acestor site-uri cu ajutorul ISP-urilor. Pentru mai multe detalii despre initiativa ANC va recomand blogul lui Bogdan Manolea care are cateva articole pe marginea acestui subiect.

Pe mine unul ma socheaza astfel de initiative, mai ales in tari democratice. Ma socheaza si faptul ca oamenii care le propun in mod clar nu inteleg cum functioneaza internetul, si nici nu apeleaza la oameni cu pregatire inainte de a face declaratii publice.

In primul rand, nu cred ca o institutie politica ar trebui sa hotarasca ce este in interesul meu si ce nu. Daca un astfel de sistem ar fi aplicat, as propune ca autoritatea care ingrijeste acest sistem sa fie una apolitica (de ce nu W3C?). De asemenea sistemul ar trebui sa fie unul democratic, adica nu o singura persoana sa poata decide daca un site este cenzurat sau nu. Si nu in ultimul rand, for god’s sake, sa foloseasca alta metoda decat blocarea unui ip prin ISP. Odata ca astfel pot fi blocate site-uri legale care folosesc acelasi IP (hosting de tip shared), si in al 2lea rand ca aproape oricine care nu lucreaza intr-un birou guvernamental stie sa foloseasca un proxy anonim, astfel trecand peste blocarea impusa de catre ISP. De ce sa nu ne gandim la extinderea protocolului DNS? Sau si mai simplu, cel http. Sa presupunem ca asociem taguri fiecarui site, si daca acel site are asociat “porn” verificam dupa un cookie care sa ateste ca utilizatorul are peste 18 ani (sigur, metoda este foarte vulnerabila, era doar un exemplu).

In fine, sa speram ca ideile domnului Burnham nu vor ajunge litera de lege in formatul actual, pentru ca planurile dumnealui sunt ca sistemul sa fie international, urmand sa aiba discutii pe aceasta tema si cu omologul sau american.

Sursa: http://www.freefoto.com/preview/41-01-54?ffid=41-01-54

Serile trecute am fost la petrecerea de craciun organizata de Picant. Acolo am avut ocazia sa am o discutie cu Vlad Stan care mi-a povestit de articolul de aici. M-a intrebat: “Crezi ca poti ajunge la Odessa?”. Raspunsul meu a fost evident “Da!”. Ideea e ca asa ar trebui sa fie si atunci cand pornesti un start-up. Stii unde vrei sa ajungi, si trebuie sa iti urmezi drumul pana acolo. Atat de simplu ar trebui sa fie.

Care e “Odessa” pentru mine? Vreau ca in 3-5 ani Vitality sa fie o agentie web full-service cunoscuta, vreau sa fac in continuare ceea ce imi place, adica web-development, chiar daca in viitor atributiile mele vor fi mai mult manageriale decat efectiv de programare. Vreau sa lucrez in aceeasi echipa ca si acum, si sa construim in continuare.

Sunt cateva idei cu care nu sunt neaparat de acord. Nu cred ca banii sunt bull-shit. Ei sunt importanti, mai ales pana la un anumit nivel. Sigur ca atunci cand vor deveni singurul tau scop vei pierde placerea activitatii tale. Sunt de acord ca e mult mai important sa faci ceea ce iti place, dar tocmai pentru ca atunci esti cel mai performant.

Si mai e o notiune pe care am considerat-o importanta, pe care mi-am clarificat-o in discutia cu Vlad. Toti antreprenorii pe care i-am cunoscut vorbesc de “focus”. Intodeauna am crezut ca “focus” inseamna sa nu te diluezi in mai multe proiecte. Continuand asemanarea cu drumul spre acel port din Ucraina, focus inseamna sa te concentrezi pe drumul pe care ti l-ai stabilit, si sa nu vrei sa te aflii in doua locuri in acelasi timp. Daca ai stabilit o directie pentru proiectul tau, continua pe acea directie, nu incerca sa il tragi in mai multe directii. Poate asta e una din greselile pe care le-am facut cu zdaf.

Pentru voi care e “Odessa”? Si care e drumul pana acolo?